luni, 22 februarie 2010

Sa incep cu...multumiri

Cred ca vremea frumoasa de astazi mi-a schimbat starea de spirit si m-a facut sa reflectezde aceea vreau sa incep cu multumiri.Stiu ca sunt putine si stiu ca acea persoana nu merita aceste multumiri, dar totusi vreau sa stie ca ii sunt recunoscatoare pentru anumte lucruri.Ii multumesc pentru ca a incercat sa imi deschida ochii cu privire la lumea perversa din jur, ii multumesc pentru sfaturile bune date la timpul potivit, pentru sprijinul moral in situatiile limita din viata mea scurta de student si nu in ultimul rand pentru clipele putine, dar frumoase, pe care mi le-a daruit.
Ii doresc acestei persoane o viata plina de momente memorabile, sa se gandeasca bine ce vrea sa faca cu viata ei si sa isi dea seama ca o viata agitata nu inseamna ca nuprin asta aduna fapte ce merita povestite nepotilor. Si in cele din urma, sa realizeze ca adevaratul sprijin nu se gaseste prin cluburi, ci langa cel care i-a oferit ajutorul neconditionat ce i-l ofera fara nici un beneficiu. Un prieten reprezinta un suflet aflat in doua trupuri. Insa, de cele mai multe ori, aceasta se sfarseste odata cu aparitia neincrederii. Dar sa termin cu lucruri rele. Vremea de afara nu imi permite acest lucru.

Un comentariu:

  1. multe adevaruri spuse pe aici,oare cine sa fie persoana?cred ca am o banuiala:P
    oricum super stilul:*

    RăspundețiȘtergere